Cocotel’s Weblog

Simt apa de ploaie, imi curge pe spate, pe brate, mi se prelinge printre sani si pe picioare, mi se aduna sub talpi. In palme simt noroi. E prea multa toamna, prea repede.

Frunzele vestejite, cazand colorate din meri incarcati de fructe pe umerii copiilor care merg la scoala. Asta e toamna.  E momentul anului in care taranii sunt rasplatiti pentru munca de peste vara. Acum pot manca mere, prune si struguri. Nu-i asa ca-i minunat? Si ca a meritat sa nu vada in viata lor marea, sa priveasca vara ca pe anotimpul muncii pe vreme caniculara, in loc de momentul vacantelor exotice, doar pentru a trai fericirea euforica   oferita de septembrie, cu merele si ploile sale?

Daca nu e adevarat, inseamna ca doamna invatatoare m-a mintit patru ani la rand. Si ca bunicii mei sunt fericiti ca stau sa moara.