In timp
Imi masor timpul in fericiri trecute: o saptamana de la inceputul vacantei, patru luni de la betia in care am efuzionat in iubir cliseistica, sapte luni de la craciun, anul nou si ziua mea, topite intr-o treime caramelizata printre frigul gri al iernii de care inca nu am scapat prin unele colturi ale mintii. Am asteptat soarele ca pe o promisiune cu substrat de inghetata, si acum privesc in viitor la toamna si la agitatie si miscare vie. Nu masor viitorul, il vad in pete de culoare.
Am in cap un infinit de metafore, intre locuri comune si conexiuni personalizate, irationale din exterior, pentru caldura topita si umeda a prezentului. Imi masor timpul in temperatura. Iubirea e calda si vesela iarna, cand vreau sa fiu in bratele lui, si e un zambet inrosit pe canicula, cand il vad numai seara. Toamna sunt farduri si manusi, primavara sunt esarfe colorate. Vara asta sunt rochii inflorate si trandafiri in pamant, pe care ii vad de la geam fara sa ma apropiu de ei. Si inghetata de visine, si balsam pentru buzele de care ma musc. Vara asta este o recuperare a relatiilor neglijate, si nervi pentru ca nu mai apuc sa citesc, si plictiseala pe banci in parc, avand ca fundal masini si claxoane de nunta.
