Prayers for rain
Ruperea cerurilor n-ar trebui să fie o prelingere suplă a potopului, în cantităţi de vană reglementară, peste mai multe săptămâni întristate.
Când am văzut că se termină primăvara fără nicio ruptură, şi aerul e umed, gros ca de lacrimi nevărsate, am cerut să fie furtună. M-am gândit simplu, n-are cum să strice, se mai curăţă şi cerul, şi pământul. Se ia praful de pe frunzele de salcâm.
Furtună a şi fost, de vreo două ori, prelungă, satisfăcătoare pentru acea parte din mine care trăieşte prin zvârcolirea noroiului ud, frământat de picăturile grele. Am tresărit de fericirea fulgerelor şi am ascultat încântată fiecare tunet. I had a ball. Dar se întinde.
Ploaia asta infinită a murat florile de salcâm, şi n-am niciun chef să pierd şi teii. Mi-a venit motanul plouat în casă, cam de două ori pe zi, mirosind a mâţă udă şi a tristeţea vânătorului izgonit. Pământul buretează şi scuipă apa călâie sub fiecare pas, de parcă s-a scârbit de prelungitele avansuri ale norilor acestora, gri-pal, nici măcar vag încărcaţi electric.
Ce rost are ploaia asta infinită, şi ce farmec, şi fiecare fir de iarbă pare să respingă apa care a îmbibat aerul. Ar fi nevoie pe aici de sobe cu lemn de brad, care să usuce pereţii râncezi, lemnul molâu care se curbează pe sub cărţile mele pleoştite. Ar trebui să aprind lumânări, să alung amintirea apelor plictisitor de statice, a scurgerii infinite şi anoste, distructive şi numai prin continuitatea egală a venirii şi a contactului.
Poate e cazul să coc turtă de secetă, cu sare multă şi cuptor încins, să o pun în colţui plitei şi să o descânt de soare. La bunica prin curte erau găini roşcovane, grăsuţe, care te anunţau că ploaia mai ţine şi-ţi vor putrezi răsadurile dacă n-ai grijă.
Cerul e cel mai plicticos spectacol pe care mi-a fost dat să-l văd de o vreme, şi mă gândesc oarecum scârbită la dorurile mele vechi de doar două săptămâni. Furtuna promisă s-a dezumflat într-o insistentă şi enervantă ploicică de primăvară, cu ocazionale şi fragile puseuri de forţă, încercând să-şi demonstreze potenţa unei audiente mult prea puţin impresionate. Cine ar dansa prin fleaşca plutitoare pentru fâlfâitura asta? Honestly, you got me shrinking back from every attempt at freeing those desires, so in touch with my soul yet so very far from deeming it righteous. This drunken, fragile thing dreaming of war deserves her silence.
