Cocotel’s Weblog

“Had a bad day, don’t talk to me,
gonna ride this out,
My little black heart, breaks apart,
with your big mouth.And I’m sick of my sickness
Don’t touch me, you’ll get this.
I’m useless, lazy, perverted,
and you hate me.

http://youtube.com/watch?v=JCbKv9yiLiQ

lol

http://schimbarea.blogspot.com/2007/04/era-pinguinului.html

Link la blogul care declama, cu majuscule, DEMASCAREA MANIPULARII COLECTIVE. Desigur, opiniile autorului sunt extreme, si solutiile oferite sunt putine. Dar tendinta mea critica este, in acest caz, surclasata de buna impresie pe care mi-a lasat-o acest blogger atat de entuziast, atat de hotarat isi exprime opiniile asupra unei diversitati de subiecte, cum veti descoperi, daca veti citi blogul. Imi permit sa ma adresez la persoana a doua unor posibili cititori, caci acest post admirativ are scopul de a atrage noi cititori pt blogul de care vorbesc. Pur si simplu, mi se pare ca ar trebui sa fie citit de cat mai multa lume. 

Asta nu inseamna ca sunt de aceeasi parere cu autorul asupra fiecarui subiect abordat pe blog, dar sunt cu adevarat impresionata de buna documentare si de informatiile inedite pe care le-am gasit acolo. Si, oricum, eu n-am avut niciodata o parere prea buna despre credite, carti de credit sau banci in general.

In final, mentionez ca politicacaca (citat Luna Amara) din Romania m-a scarbit indeajuns, si legile incoerente date de oameni nepregatiti m-au speriat in asa masura, incat sa imi surada tot mai mult ideea de anarhie, o anarhie controlata de unica regula a liberalismului : atata vreme cat nu faci rau nimanui, poti sa faci ce vrei. Poti sa calatoresti fara viza, sa ai ce religie vrei, sa te insori/mariti cu cine ai chef.  Capitalismul pe care il elogiaza media nu mai pare cu atat mai bun decat comunismul, daca ajungem tot la tentativa unora de a controla majoritatea la sange.

Se implinesc 40 de ani de la revoltele studentesti din SUA. Unde sunt studentii lor acum, in timpul unui razboi parca si mai nedrept, si mai nefondat, in care nevinovatii pe care Bush declara ca vrea sa-i “salveze” sunt ucisi pe capete?? I-au invatat minte, intelectuali sau nu, sa stea in banca lor, sa nu se creada datori sa-si spuna parerea, sa-si apere idealurile. Le-au fost sterse idealurile.

Noi nici nu avem idealuri. N-am apucat sa le formam, caci, imediat dupa ce am scapat de comunisti, ni s-au livrat idealuri contrafacute, gen workaholism, bani, haine de firma, masini scumpe( cumparate de la ei) etc. Dar am putea sa ne facem idealurile acum, sa luptam azi pentru libertatea care ni s-a promis fictiv acum 18 ani, la revolutia lipsita de vointa romanului adevarat, din ‘89. Sa se ridice acum studentii, sa spuna ca nu le place unde se indreapta viitorul lor. Sa se ridice mamele si tatii, sa spuna ca vor o lume cu adevarat libera pentru copiii lor. Si sa se mai ridice fostii revolutionari, sa spuna ca vor mai lupta odata, de data asta pentru adevar.

Parca am scris un discurs motivational. Poate asta am si vrut sa scriu… Si iar n-am folosit diacritice. Scuze. M-am entuziasmat si eu… dar de ce mi-as cenzura entuziasmul, cand are o directie atat de productiva, cand e atat de surprinzator de sincer?

Табор уходит в небо

Табор уходит в небо

http://youtube.com/watch?v=Y2aog3PuDqg

Iti iubesc gura,
cu buzele tale de sfanta
si limba aceea tradata de
degete iuti pe vreo tastatura.
iti iubesc vocea stridenta
ragusita, chinuita de gatlejul care ti se contracta.
Iti iubesc suferinta,
asta e adevarul.
Nu te-as putea iubi daca ai fi fericita.
Iti ador lacrimile scrise, nu pe hartie,
nu am atins hartia pe care ai lasat candva amprente.
Te iubesc pe ecrane stralucitoare
fara sa-mi pese de fata ta.
Iti vad doar gura de maicuta cu frustrari sexuale.
Privesti lumanari groase de botez, aprinse si impodobite,
le atingi, le simti caldura.
Eu te privesc pe tine
si te gandesc mai umana decat te-as putea iubi.
De asta iti iubesc doar gura,
pustiita pentru mine de cuvinte,
si cateodata mainile.
Acele maini care te aduc prea aproape de mine.
Nu este in trupul tau nimic mai pretios decat ceea
ce tii in maini.

As vrea sa te musc, sa vad cum snagerezi.
Te-as asculta strigand
si m-as gandi ca vreau sa te vad cum strigi cu mainile,
pe o tastatura, undeva,
si apoi sa-ti citesc urletul de durere.

Nu sunt eu destul de om, si pe tine nu te stiu
decat visa.
Nu te interpretez, te iubesc exact asa cum
mi te imaginez. Esti a mea atat cat te vad,
si mai mult de atat nu existi pentru mine.

Sunt geloasa pe gura ta de Marie.
Mereu voi fi, si voi vrea sa se inchida
peste degetele mele, care atat de rar
se apropie de tastaturi. Sa ma muste, sa doara
si tu sa nu o poti controla.
Aceea este gura mea, nu-ti apartine.
Si daca vreau sa vad cum se scurg lacrimi
pe la colturile acelei guri, vor fi din nou lacrimile mele.

Te-as inchide undeva. M-as transforma in psihopat,
obsedat, si de ce, oricum, la masculin?
Pentru ca ei sunt cei periculos de bruti.
Eu sunt rafinat de brutala, cultiv sadismul si vreau
sa vad cum sangerezi, cum plangi.

Imi sfarmi degetele. Ai litere atotputernice. Credeam ca sunt o sfanta aici, si te-am vazut, si m-am ciocnit, eu, omul cu talent, de statuia unsa cu sange a unui sfant din alte timpuri. de unde dracu’ vii? Nu vreau sa stiu unde te indrepti, sau unde o sa ajung eu cu timpul. Poate doar ce drum o sa aleg. Dar trebuie sa aflu ce monstru sacru al carnalitatii sculptate in piatra te-a creat. Poate au fost mai multi, un spirit universal adunat din sfintii care au trait de-a lungul timpului, de la foc pana la noi. Si eu, ce sunt eu prin comparatie? O sfanta oarecare, cu meditatii rare si prea lipsita de noduri in par.