Meteo – starea vremii
S-a stins ceva in mine sau s-a crapat coaja oului pictat and aveam 11 ani? Nici nu mai stiu pe unde sa ma caut. Si nu gasesc nici o campie in padurea cu unicorni, deci unde as putea sa-mi ridic castelul, doamna profesoara? Imi musc buzele si regret fiecare cuvant pe care il spun si l-am spus. Imi doream candva a toata lumea sa fie surdo-muta. Atunci am avea cu totii mereu carnetele si pixuri prin buzunare, si eu as fi mai eu decat sunt. Apoi a fost mess-ul si mi-am inghitit cuvintele… sau gandul. Acum ma gandesc la cuvintele mele ca la o voma dizgratioasa a unei adolescente are nu vrea, NU VREA sa fie metamorfozata in fluture. Am vazut prea multi fluturi, multumesc. Nu mai trebuie. Nu ducem lipsa de ei, Prefer sa ma uit in sus si sa vad o lume la care sa pot visa, decat sa zbor pe deasupra balariilor si sa fiu inconjurata de cer albastru-gri. Vantul e mai bland cand bate printre frunze si canta.
Poate ca mi s-a facut frica de viata. Din nou. Ca intotdeauna cand ma gandesc la “viitor”. Ghilimele ironice. Poate ma calca maine autobusul
